Se îndreptă spre căruciorul așezat în fața lambriului care dădea spre sufragerie și s-a întors cu grijă, ținând în mână o farfurie și o lingură.
- Poftim, Cassian.
Cu o expresie mândră, Bliss a așezat farfuria și lingura pe pat și l-a privit cu nerăbdare. Dorința copilului era clară. Cassian, care stătea , privind în tăcere bolul de supă și lingura aduse fără nici măcar o tavă, darămite o măsuță de pat, a scos un suspin și le-a luat.
În mod imprevizibil, castronul cu supă era încă destul de cald, de parcă era adus abia acum câteva clipe. Gândindu-se că ar fi prea fierbinte pentru un copil să-l țină în mână, se uită în jos și îl văzu pe Bliss, cu ambele mâini sprijinite pe cearșaf. Își dădu seama repede de ce. Bliss își mișca repetat mâinile într-o parte, apoi într-un alt loc.
- E fierbinte?
Când Cassian l-a întrebat, Bliss a ridicat privirea și a răspuns:
- Mm… E în regulă! Grăbește-te și mănâncă, Cassian. M-am dus la bucătărie și i-am rugat să mi-o pregătească personal!
Fața lui strălucitoare era plină de bucurie. Dintr-odată, Cassian simți un sentiment de ruşine și vinovăție de nedescris. Dar nu s-a terminat aici. Văzându-l pe Cassian stând tăcut alături de castronul de supă în poală, Bliss a afișat o expresie serioasă pentru o clipă, înainte de a se urca brusc pe pat.
Privind capul rotund al copilului care sufla cu sârguință în castronul cu supă, Cassian nu s-a putut abține să întrebe, neîncrezător.
- Ce faci acum?
La asta, Bliss a răspuns de parcă era cel mai firesc lucru din lume.
- Nu poți să mănânci pentru că e fierbinte. E în regulă, Cassian. Am răcit-o pentru tine. Acum e bine, grăbește-te și mănâncă!
- Ah…
Cassian a scos un suspin adânc. Bliss, neavând de unde să știe ce se petrecea în mintea lui Cassian, continuă să zâmbească larg.
- Mă simt bine, Cassian. La urma urmei, suntem prieteni.
În timp ce Cassian se opri din nou și se uită la el, Bliss continuă cu o expresie înfăcărată.
- Sper să te faci bine curând, ca să ne putem juca împreună.
Cassian nu a spus nimic. Se limită să privească absent chipul copilului. Abia după nişte clipe de tăcere, în sfârșit, a vorbit.
- Pot să mă joc cu tine și acum.
- Poftim?!
Bliss se încruntă, de parcă ar fi vrut să spună: "Dar ești bolnav, aşa e?”. Neimpresionat, Cassian continuă:
- Îți amintești de cartea pe care ți-am dat-o? Adu-o aici, hai să o vedem împreună.
- Ah! își dădu seama Bliss.
Așa era, puteau citi împreună o carte, chiar dacă el era bolnav. Puteau să se joace uitându-se la cartea pe care Cassian o făcuse în timp ce stătea în pat. Chiar că şi Cassian era atât de isteț!
- Da, mă duc să o aduc chiar acum.
Fericit, Bliss sări din pat. Cassian strigă în urma lui, în timp ce acesta fugea în grabă.
- Ia-o mai încet, o să te împiedici!
- Mm… Ştiu! a răspus Bliss în timp ce deschidea ușa și ieșea. Totuși, pașii auziți dincolo de ușa care se închidea nu încetiniră deloc. Chiar nu ascultă, gândi Cassian, scuturând din cap.
Supa a rămas acolo. Când luă o lingură și o băgă în gură, se răcise deja la o temperatură acceptabilă, exact cum a spus Bliss. Totuși, ridică din umeri și continuă să mănânce supa. Când s-a întors Bliss, castronul era deja gol.
- Uite. Asta este prima pasăre pe care am observat-o și am desenat-o.
În timp ce Cassian, sprijinindu-se de o pernă, deschise o pagină din carte și vorbi, Bliss, care stătea în brațele lui, își înclină capul.
- De ce nu e pe prima pagină?
- Cartea e clasificată pe specii. Așa că…
A apăsat cartea în jos pentru a arăta un spațiu liber și a explicat.
- Am rupt-o și am lipit-o aici cu lipici.
- Înțeleg.
Cassian îl privi suspicios pe Bliss, care dădea din cap în semn de aprobare.
- Habar n-ai despre ce vorbesc acum, nu-i așa?
- Ha, ha!
- Micuț obraznic ce ești.
Cassian îi dădu o lovitură ușoară și nedureroasă peste cap și deschise din nou pagina.
- Ai văzut și asta, nu-i așa? Îți amintești de aripi?
Bliss, care dădea din cap afirmativ, își mări brusc ochii.
- E pasărea cheală!
Cassian verifică locul pe care Bliss îl arăta cu degetul, spunând: "Aici, aici.” Amintindu-și ce a spus Bliss atunci zâmbi fără să-și dea seama, dar Bliss mormăi.
- Probabil că n-o să o mai văd niciodată…
Auzind asta, Cassian a răspuns instinctiv.
- Putem să ne întoarcem.
- Poftim?!
Bliss îl privi surprins. Când privirile lor se întâlniră — ochii albaștri ai lui Bliss erau plini de îndoială — Cassian sfârși prin a râde.
- Nu ți-am spus înainte? Că ar trebui să ieșim din nou să observăm păsările.
- Păi, da. Mi-ai spus, dar… a mormăit Bliss, lăsând capul în jos pe măsură ce vocea îi pierea.
- Pentru că şi Cassian iese în oraș...
Starea de spirit a lui Bliss s-a stricat repede. Cassian a scos un suspin adânc, în timp ce vinovăția îl copleși încă o dată.
- N-am avut de ales, Bliss. Îmi pare rău.
Scuzele erau sincere. Poate pentru că se distrase atât de mult în ultimele câteva zile, acum se întreba de ce o viață atât de decadentă să conteze vreodată. Simțea că se distrase destul, dar…
Problema era că a mai rămas un program de îndeplinit. Mai mult, cel mai mare plan dintre toate, care nu putea fi anulat.
După ce și-a mângâiat bărbia gânditor, Cassian n-a avut de ales decât să vorbească.
- Hai să mergem săptămâna viitoare.
- Săptămâna viitoare?
În timp ce Bliss îl privea din nou, el dădu din cap și a spus:
- Da, putem merge săptămâna viitoare. Așa să facem.
Pe măsură ce repeta aceste cuvinte, chipul lui Bliss începu treptat să se lumineze.
- Serios? Mergem săptămâna viitoare? Serios, serios, o să te joci cu mine?
- Da.
Cassian dădu din cap.
- O să mă joc cu tine fără întrerupere începând de săptămâna viitoare.
Până te întorci. Privindu-l pe Bliss cum sărea în sus și în jos strigând "Uau!”, Cassian se gândi. A trecut aproape o lună. a mai rămas doar vreo săptămână, așa că nu era o sarcină dificilă.
Doar până când Bliss se va întoarce.
Gândindu-se la asta, își înfășură degetul în jurul degetului mic pe care Bliss i-l întinse.
- E o promisiune, cu siguranță.
- Da, o promisiune.
Fie că era doar imaginația lui, Bliss continua să râdă și să sară pe pat. Cassian simți că rămășițele mahmurelii începeau să-și facă efectul, dar îl lăsă în pace fără să-l oprească.
─ ▫ ─
- Aah…
Bliss se întinse în timp ce mergea pe hol. Se întunecase deja. Nici măcar nu terminase jumătate din serialul care număra nu mai puțin de 320 de episoade, dar era nevoit să se întoarcă în camera lui. Asta pentru că ducesa, văzându-l pe Bliss ațipind pe canapea, îl alungase, spunându-i să urmărească restul mâine.
- Aș fi putut să mai rezist.
Bliss a făcut o mutriță, dar expresia de nemulțumire i-a dispărut repede când i-a scăpat încă un căscat. În timp ce-și freca nasul, ceva i-a atras brusc atenția. Era ușa lui Cassian.
Fără să-și dea seama, se opri din drum. Tau trecut câteva zile de când nu-l mai văzuse pe Cassian cum trebuie. Își omorâse timpul urmărind seriale împreună cu ducesa, dar golul din inima lui a rămas neumplut.
După ce zăbovi un moment în fața ușii, Bliss se asigură că nu era nimeni în apropiere și deschise ușa pe furiș. Așa cum se aștepta, nu era nimeni în cameră. În timp ce se strecura în camera întunecată, cu luminile stinse, inima îi bătea cu putere de tensiune și emoție. O să-i fac o surpriză lui Cassian.
În prima zi, se întinsese pe pat și adormise din greșeală. Azi nu avea de gând să repete aceeași greșeală. Bliss a cercetat rapid camera și, în scurt timp, a găsit un loc unde să se ascundă. Râzând în hohote, și-a ghemuit trupul mic sub perdelele de lângă fereastră. Dacă mă ascund aici, nu o să mă găsească niciodată.
Cassian urma să se întoarcă în curând. O să sară pe el când acesta va fi cu spatele, fără să-și dea seama de nimic. Probabil că şi Cassian o să țipe de surprindere, nu-i așa? Asta e pedeapsa pentru că m-a lăsat să mă joc singur azi.
A, dar nu mă jucam singur.
Un zâmbet i se strecură pe buze în timp ce își amintea de momentele distractive petrecute alături de ducesă. În timp ce se gândea dacă ar trebui să urmărească restul filmului mâine împreună cu ducesa sau să se joace alături de Cassian, începu treptat să adoarmă.
"…"
Cassian stătea lângă fereastră cu o expresie serioasă, privind în jos. Așa cum se aștepta, Bliss dormea buștean, sforăind și întins sub perdea. Cu un suspin, își șterse fața cu o mână, apoi se aplecă și îl luă pe Bliss în brațe.