L-a privit pe Grayson cu o expresie plină de compasiune.
— Și totuși tu, care îți cauți cu atâta disperare partenerul sortit, încă nu l-ai găsit. Am auzit că și de data asta ai dat greș. Ce ne facem cu tine, dacă ajungi mereu dezamăgit? Săracul Grayson.
Şi-a afișat cea mai miloasă expresie, dar Grayson știa prea bine că nu vorbea serios. De fapt, toți Alfa Extrem din încăpere știau. Se aflau cu toții în aceeași situație.
Grayson şi-a privit în tăcere sora mai mică pentru o clipă, apoi i-a zâmbit relaxat. Feromonii care se eliminau din cauza furiei au dispărut într-o clipă, iar el a vorbit calm.
— Și eu îmi voi întâlni curând partenerul sortit. Probabil va fi o femeie cu un piept absolut uriaș, dulce ca bomboanele și săltăreț ca o minge de cauciuc. O femeie blândă și bună, care mă iubește atât de mult încât și-ar risca viața pentru mine, care se uită numai la mine tot restul vieții, e mereu de partea mea, indiferent ce s-ar întâmpla, și face absolut tot ce-i spun.
Numai gândul l-a determinat să se simtă mai bine. Imaginându-și o femeie cu un piept mare și perfect care îl ținea în brațe și îl alina cu tandrețe, a încheiat mulțumit.
— Și prințul și prințesa au trăit fericiți până la adânci bătrâneți. Sfârșit.
Apoi Grayson şi-a pus o mână pe piept, a întins elegant celălalt braț într-o parte și a făcut o plecăciune de parcă ar fi ieșit la aplauze după un spectacol. Koi și Bliss au aplaudat, insistând că avea dreptate. Din moment ce căuta cu atâta disperare, erau convinși că Grayson avea să-și găsească într-o bună zi partenera sortită.
Dar cea care l-a încurajat cel mai înflăcărat, ajungând chiar să fluiere, era Larien. Koi s-a emoționat văzând cât de înflăcărat își susținea fratele, iar Bliss era impresionat, însă nimeni altcineva nu o credea sinceră. Grayson, desigur, şi-a ascuns adevăratele sentimente și a spus:
— Mulțumesc, Larien. Sunt profund mișcat că mă încurajezi cu atâta sinceritate.
Şi-a pus ambele mâini pe piept, cu ochii strălucind de parcă vorbea din inimă. Bliss a intervenit și el.
— Familia chiar e cea mai bună.
— Așa e. Suntem mereu gata să te sprijinim, așa că spune-ne ori de câte ori ai nevoie de ceva, Grayson.
Koi i-a dat dreptate lui Bliss și a zâmbit larg. Tocmai când cei doi își zâmbeau, împărtășind același sentiment…
— A, da. Acum că mă gândesc…
Bliss şi-a amintit brusc ceva ce a uitat și s-a întors spre Larien.
— Știi cu cine s-a căsătorit Stacy? Cu șeful pazei mele! Cel care a dispărut dintr-odată!
— Serios?
Bliss i-a spus vestea cu mare entuziasm, dar reacția lui Larien era imprevizibil de indiferentă. A desfăcut liniștită o ciocolată de pe masă și a băgat-o în gură. Văzând cât de nepăsătoare era, neuronii lui Bliss s-au trezit la viață pentru prima dată după multă vreme.
Suspect!
Bliss şi-a îngustat ochii spre Larien și a început să se gândească. Cum putea fi atât de calmă? Toți ceilalți erau șocați. Era surprinsă să afle că Stacy s-a căsătorit, dar deloc surprinsă de persoana cu care s-a căsătorit? În plus, șeful pazei era complet îndrăgostit de Larien, deci cum a ajuns dintr-odată să se căsătorească alături de Stacy?
Ceva se petrece aici.
— Larien.
A tras-o încet de mânecă și i-a rostit numele. Mestecând încă ciocolata, ea s-a uitat la el. Bliss a clipit repede și şi-a unduit talia cu un aer cochet.
— Știi... putem să rămânem puțin singuri? A trecut atât de mult timp și m-am gândit că am putea avea o discuție frumoasă, doar noi doi.
Planul lui era dureros de evident, dar toți s-au prefăcut că nu observă.
Probabil oricum nu era nimic important.
Putea să spună și acolo.
Asta gândea Larien, dar i-a făcut jocul, a acceptat și s-a ridicat de pe canapea. Curând, toți şi-au pierdut interesul și şi-au întors privirea de la Bliss, care se îndepărta legănându-se, cu Larien după el.
Toți, mai puțin Ashley.
— Intră. Repede.
După ce a găsit o cameră cât mai îndepărtată, Bliss a împins-o mai întâi pe Larien înăuntru. Privindu-și fratele mai mic cum închidea și încuia repede ușa în urma lor, Larien a întrebat nedumerită:
— Ce doreai să-mi spui?
Spera că avea pur și simplu s-o lase să-i simtă feromonii, dar Bliss s-a întors încet. Privirea îngustată pe care o afișa ori de câte ori ajungea la câte o concluzie ridicolă a determinat-o pe Larien să simtă că urma ceva rău, iar mâna cu care s-a scărpinat în ceafă i-a coborât treptat pe lângă trup.
— Larien, îmi ascunzi ceva, nu-i așa?
Bliss a întrebat cu o expresie plină de suspiciune și a făcut un pas înainte.
Ce era? Şi-a dat seama că ea s-a întrebat cum să-i inspire cât mai mulți feromoni fără să trezească suspiciuni? Sau a observat că l-a pipăit mai devreme, prefăcându-se că îl salută afectuos?
Larien a simțit o înțepătură de panică, iar Bliss mai făcu un pas spre ea.
— Spune-mi adevărul. Știu deja tot.
— Nu știu despre ce vorbești.
Larien a făcut un pas înapoi, cu un zâmbet ambiguu. N-avea cum organismul ăsta unicelular să fi observat așa ceva, deci despre ce era vorba? Încercă să-și ascundă gândurile agitate în spatele unui zâmbet inofensiv, dar expresia lui Bliss nu s-a schimbat.
Dimpotrivă, şi-a îngustat și mai mult ochii și s-a apropiat.
— Nici să nu te gândești să ascunzi ceva. Felul în care te porți acum e încă o dovadă.
Chiar a aflat? Prostul ăsta avea uneori izbucniri imprevizibile de inteligență...
Pentru o clipă, expresia lui Larien s-a schimbat sub povara suspiciunii. Desigur, Bliss nu a ratat momentul. O apucă de guler și își privi sora mai mare, surprinsă, cu ochii larg deschiși.
— Să nu crezi că mă poți păcăli. Te-am prins deja.
Bliss vorbea cât se poate de serios.
Iar Larien şi-a dat și ea seama.
În mod uimitor, micul prost i-a descoperit intențiile ascunse.
— Spune-mi totul sincer și te iert.
Era terminată. Nu-i mai rămânea decât o singură variantă. Amintindu-și privirea lui Ashley, care i-a urmărit până în ultima clipă, Larien a simțit un fior pe șira spinării. Hotărâtă să evite cel mai rău scenariu, a abordat o expresie dramatică și a încercat să-l implore pe Bliss.
— Bliss, te rog să păstrezi asta secret față de Tata…
— Faptul că tu, Stacy și șeful pazei ați pus ceva la cale împreună!
Poftim?!
Larien a încremenit din nou. Nu a reușit să proceseze imediat ce a auzit, iar reacția ei rigidă l-a convins și mai mult pe Bliss de concluzia lui complet greșită.
— Știam eu! Vezi? Știam că se întâmplă ceva! Instinctele mele nu pot fi păcălite. Acum spune-mi. Ce ați pus la cale tu, Stacy și șeful pazei? Nu vă pot ierta pe niciunul dintre voi pentru că ați păstrat un secret fără mine! Hai, mărturisește!
Bliss a început să sară pe loc în timp ce cerea răspunsuri, dar mintea lui Larien s-a liniștit.
Normal. Bliss tot Bliss rămâne.
— Cum de ți-ai dat seama?
I-a imitat în mod voit felul de a vorbi și zâmbi larg. Bliss şi-a ridicat mândru bărbia.
— Desigur că mi-am dat seama. Sunt Bliss Miller! Acum hai, spune-mi. Ce s-a întâmplat exact?
La îndemnul lui nerăbdător, Larien a oftat adânc, de parcă îi era greu să vorbească, apoi a început.
— Dacă tot s-a ajuns aici, cred că n-am de ales. Adevărul e că Tata a pus să fii cercetat.
Dezvăluirea era atât de imprevizibilă, încât Bliss a țipat tare. Larien i-a acoperit imediat gura cu mâna, oprind strigătul înainte să se audă. Privind ochii enormi ai lui Bliss, care se roteau haotic, Larien i-a șoptit:
— Vrei să afle Tata? Taci și ascultă.
Bliss a dat din cap în loc să răspundă. Larien şi-a retras încet mâna, dar șocul lui nu a dispărut.
Tata a cerut să fie cercetat? De ce? Pentru ce?
— Te-ai întors din senin și ai început să te porți ciudat. Probabil de asta. Oricum, se pare că l-a chemat pe șeful pazei ca să afle ce s-a întâmplat.
La explicația calmă a lui Larien, Bliss a înghițit în sec, iar fața i s-a albit. Privindu-și fratele mai mic cum asculta cuminte, Larien a abordat cea mai îngrijorată expresie și a continuat.
— Nu aveam idee ce s-ar fi întâmplat dacă Tata afla ce ai făcut în Anglia. N-ar fi mers să-i spunem șefului pazei să tacă. Așa că, în timp ce mă gândeam cum să-l scot din peisaj...
— Ai cerut ajutorul lui Stacy!
Neputându-se abține, Bliss a întrerupt-o. Larien i-a făcut cu ochiul și a arătat spre el cu două degete.
— Exact.
— Înțeleg.
Bliss a privit-o imediat pe Larien cu o expresie mișcată. Să te gândești că o operațiune atât de atentă s-a desfășurat în culise numai pentru el. Ce iubire de familie puternică.
— Sunt atât de fericit că până și Stacy a intervenit ca să mă ajute.
L-a usturat nasul și şi-a șters repede ochii cu dosul palmei. Larien l-a tras în brațe ca și cum l-ar fi consolat și l-a bătut încet pe spate.
— Totul e bine când se termină cu bine, aşa e? Stacy l-a plăcut pe șeful pazei, iar noi am reușit să-l păcălim pe Tata, așa că până la urmă a ieșit bine.
— Da...
Bliss era pe punctul să-i dea ascultător dreptate când şi-a dat brusc seama de ceva.
— Dar acum nu mai e nicio problemă, aşa e? I-am spus totul lui Tata. Mi-a dat chiar și permisiunea să mă căsătoresc alături de Cassian! Atunci de ce să nu-i spunem adevărul? Poate că Tata va fi la fel de mișcat ca mine când va afla cât de mult v-ați străduit tu și Stacy pentru mine. Poate chiar o să vă laude!
Bliss şi-a ridicat brusc capul și a strigat cu un zâmbet larg.
În contrast total, Larien a încremenit, cu același zâmbet rămas fixat pe chip.
Nu. Asta ar fi o problemă.