- Cass, conte... domnule.
- Da, da.
Bliss era să greșească pentru o clipă și s-a corectat în grabă. Cassian doar a dat din cap absent. Probabil că nu a auzit, nu-i așa? Bliss i-a urmărit cu îngrijorare expresia, dar contele a intrat pur și simplu în cameră cu indiferență și a închis ușa în urma lui.
- Te simți bine? Doamne, ce palid ești.
Cassian a dat scurt din cap, a pus medicamentul direct în palma lui Bliss și i-a turnat și un pahar cu apă.
- Poftim. Ia-l.
- M…mulțumesc, domnule.
El privi în tăcere cum Bliss şi-a aruncat în grabă pastilele în gură și a înghițit zgomotos apa. Abia după ce Bliss a expirat lung, cu fața palidă ca moartea, de parcă ar fi scăpat cu viață la limită, Cassian a vorbit în sfârșit.
- Așteaptă puțin și te vei simți mai bine în curând.
- Da, mulțumesc.
Chiar și în timp ce repeta, Bliss încă se încrunta și se bătea cu putere în piept. Cassian s-a așezat lângă el pe marginea patului și i-a mângâiat spatele. Poate din cauza asta, treptat a început să simtă că mâncarea în sfârșit cobora cum trebuie. Bliss a inspirat adânc.
Apoi a scos un râgâit uriaș.
Ochii i s-au lărgit când s-a întors spre Cassian.
- Cred că a ajuns în stomac!
- Serios? Atunci e bine.
La răspunsul zâmbitor al lui Cassian, ceva i s-a strâns puternic în piept lui Bliss.
Salvatorul care mi-a salvat viața...!
Împreunând ambele mâini ca și cum s-ar fi rugat, întrebă cu obrajii îmbujorați strălucind puternic:
- Cum ai știut, domnule? Cum ai știut că am indigestie și că am venit aici?
Acum că şi criza a trecut, curiozitatea l-a copleșit. Cum de știa Cassian să apară exact la momentul potrivit? Bliss nu a spus niciun cuvânt! Cum? Cum?
Văzând ochii lui Bliss plini de așteptare și confuzie, Cassian a zâmbit.
- Te simţeai incomod pe tot parcursul mesei, așa că am avut o bănuială.
- Înțeleg!
Bliss l-a privit din nou, profund mișcat.
Doamne, chiar mă iubește atât de mult. Nu și-a putut lua ochii de la mine pe tot parcursul mesei? Și eu nici măcar nu mi-am dat seama!
Acum…
Deodată, ceva i-a trecut prin minte lui Bliss.
Acesta era momentul.
Momentul perfect pentru a-și dezvălui identitatea și a-l părăsi. Atunci, nemernicul ăsta ar cădea în genunchi plângând și s-ar agăța de el...
Dar chiar era nevoie să o facă acum?
Un alt gând i-a trecut prin minte lui Bliss. Abia a supraviețuit unei experiențe la limita morții. Și înainte ca Bliss să apuce măcar să ceară ajutor, Cassian i-a adus deja medicamente. Datorită lui, stomacul lui se simțea mult mai bine acum. Să-l părăsească pe tip imediat după asta părea puțin discutabil din punct de vedere moral.
Și conștiința îl deranja...
După ce ezită o clipă, Bliss s-a hotărât repede.
Da, vor mai fi destule ocazii mai târziu. Tipul ăsta e oricum complet nebun după mine. Nu e nevoie să fie neapărat azi, aşa e? E bine și mâine. Da, e destul timp.
După ce și-a pus ordine în gânduri, Bliss a ridicat din nou capul. Chiar în acel moment, privirea lui s-a întâlnit cu a lui Cassian. Cassian și-a înclinat ușor capul, zâmbind, de parcă l-ar fi întrebat pe Bliss dacă are ceva de spus.
Bliss a respirat adânc înainte de a vorbi.
- Mulțumesc, conte. Acum mă simt mult mai bine la stomac.
Tonul lui a devenit vizibil mai politicos, dar zâmbetul ăla prostesc care i s-a întins pe față a stricat complet efectul. Avea chiar și sos de friptură întins pe obraz.
Pentru o fracțiune de secundă, Cassian era gata să izbucnească în râs.
- Hm, hm…
Pretinzând că tușește, abia a reușit să se stăpânească, dar nu a putut împiedica şi colțurile gurii să se ridice în sus. Acoperindu-și buzele cu o mână, s-a forțat să spună cu o voce calmă.
- Ai sos pe obraz.
- Serios?
Bliss doar clipi, fără să pară deloc ruşinat. De parcă genul ăsta de lucruri se întâmplau tot timpul. Imaginându-și cu ușurință cum Ashley Miller își umezea degetul mare ca să șteargă sosul de pe obrazul fiului său, Cassian i-a frecat încet obrazul lui Bliss cu degetul mare.
Ah.
A încremenit pentru o clipă la senzația de piele moale și elastică de sub vârfurile degetelor. Şi-a petrecut întreaga viață înconjurat de cele mai rafinate lucruri din lume, și totuși nu mai experimentase niciodată ceva atât de drăguţ.
Chiar și după ce sosul era deja șters, mâna lui a mai zăbovit pe obrazul lui Bliss.
Încet.
Cu tandrețe.
De parcă ar fi savurat.
- C…conte?
Bliss şi-a înclinat capul, nedumerit. Buzele lui roz, ușor întredeschise, i-au atrăs privirea lui Cassian. Acesta s-a limitat să-l privească fără să se miște.
"O să devină incredibil de chipeş odată ce o să crească mai mult.”
Cuvintele lui Edward i-au venit brusc în minte.
Prostul. Bliss e deja adult. Cât de chipeş ar mai putea să devină? Nebunul ăla chiar a spus lucruri ridicole. Nu știe nimic despre tipul ăsta.
Tipul ăsta. Tipul ăsta e... o alună.
Cassian şi-a revenit brusc în fire.
Bliss încă se uita la el cu privirea înclinată. În clipa în care Cassian și-a dat seama la ce s-a gândit, cu doar câteva clipe în urmă, și-a retras imediat mâna.
O tăcere neplăcută s-a așezat între ei, dar Cassian s-a prefăcut că nu observă și a întrebat zâmbind:
- Oricum, de ce ai avut brusc o indigestie? Te deranja stomacul?
Luat prin surprindere de schimbarea bruscă de subiect, Bliss clipi nedumerit înainte de a-și reveni.
Ce ar trebui să fac? Să spun adevărul? Probabil că ar trebui, nu-i așa? Nu pot să aștept la nesfârșit. Da, o să-i spun că ar trebui să amânăm prezentarea mea pentru o vreme. Dacă lucrurile merg prea departe, ducele și ducesa ar putea rămâne dezamăgiți mai târziu.
Fiind hotărât, Bliss şi-a dres gâtul ruşinat, înainte de a vorbi cu dificultate.
- Păi, vezi tu...
Nu era tocmai uşor. A ezitat fără motiv, apoi l-a privit cu precauție pe Cassian și a continuat.
- Mă întrebam când o să ajung să-i cunosc pe amândoi. M-am emoționat și apoi...
Tocmai voia să sugereze: "Deci, poate ar trebui să amânăm prezentările până mult mai târziu?”, când...
- Poftim?! O prezentare?!
Cassian s-a uitat surprins la Bliss.
Și în acel moment, Bliss și-a dat seama că ceva a mers teribil de rău.
Cei doi s-au privit pur și simplu fără să spună nimic.
Spre deosebire de înainte, o tensiune ciudată umplea acum camera, determinându-l pe Bliss să înghită în sec.
- Să te prezint? De ce?
Cassian părea în continuare complet incapabil să înțeleagă. Felul în care şi-a dat părul pe care nici măcar nu-i căzuse pe față, în timp ce se încrunta adânc, dădea impresia că ideea aceea nu-i trecuse niciodată prin minte.
Bliss era la fel de uimit, clipind fără să înțeleagă nimic.
Ai spus că îţi place de mine, nu-i așa? Atunci de ce m-ai adus aici? De ce mi-ai acordat atenție pe tot parcursul mesei? Uite, ai observat chiar că aveam indigestie și mi-ai adus medicamente ca dovadă!
Ah.
Deci despre asta e vorba.
Bliss a înțeles brusc.
Reacția lui Cassian din acel moment era exact genul de atitudine pe care o aveau bărbații când doreau să spună: "Îmi place de tine, dar asta e tot”. Cu alte cuvinte, nu avea nicio intenție să ducă lucrurile mai departe cu Bliss.
Chiar și după ce i-a mărturisit că îl place și i-a sărutat dosul mâinii!
- Ticălos laș.
- Poftim?! Ce ai spus?
Bliss a mormăit printre dinți, dar Cassian nu a reușit să-l audă. Privindu-l curios, a primit un răspuns perfect stăpânit.
- De fapt, e bine așa. Nu eram încă pregătit mental, așa că îmi era teamă că ai fi putut să mă prezinți cuiva.
Deși Bliss şi-a umflat pieptul și a vorbit destul de arogant, Cassian izbucni în râs.
- Nu-ți face griji. Asta nu se va întâmpla niciodată.
Râzând vesel, chiar a dat din cap, de parcă ideea în sine era absurdă.
Dar Bliss nu a râs.
Zâmbind, Cassian luă tava și se ridică din pat.
- Te simți mai bine acum, nu-i așa? Atunci odihnește-te puțin. Eu plec.
Bliss nu a răspuns.
S-a limitat să-i privească spatele lui Cassian în timp ce acesta ieșea din cameră. Odată ce a rămas singur, s-a prăbușit pe spate, pe pat.
Oricum aveam de gând să-l părăsesc.
Așa că, tehnic vorbind, lucrurile au ieșit exact așa cum dorea el. Atunci de ce simțea un gol atât de mare în piept?
Cel care e îndrăgostit de mine e el. Nu-mi pasă deloc de nemernicul ăla.
- E pentru că mi-e foame.
Bliss a mormăit cuvintele cu voce tare.
Acum că indigestia dispăruse, stomacul era gol, așa că, firește, se simțea și el gol pe dinăuntru. Mâine ar trebui să roage pe cineva să-i pregătească niște gustări pentru momente ca ăsta.
Luând această hotărâre, Bliss a închis ochii.
Dar golul din pieptul lui refuza să dispară, iar Bliss a sfârșit prin a se învârti în pat o perioadă foarte lungă de timp.