Avertizare: 🔞💣
O căldură blândă pe obraz mi-a determinat colțurile gurii să se ridice fără să vreau. Mâna lui, care îmi mângâia încet spatele, atingerea moale a buzelor lui în părul meu — toate mă țineau undeva între somn și trezie. Când mâna aceea a coborât și m-a prins de șold, m-am încruntat și am deschis ochii cu greu.
— Nu.
Am mormăit, încă pe jumătate adormit, iar bărbatul care mă ținea în brațe a râs și și-a înclinat capul. Buzele lui le-au atins ușor pe ale mele, apoi m-a întrebat cu voce joasă:
— Ai dormit bine?
— Mm…
Mi-am frecat ochii și i-am răspuns. M-a sărutat pe frunte, pe obraz, în păr, pe ureche — peste tot. Mă gâdila și mă enerva, așa că m-am întors și am încercat să-l împing, dar Kamar mi-a prins ușor mâna, oprindu-mi împotrivirea, și a continuat să mă sărute după bunul plac. Cu un braț mă ținea strâns, iar picioarele mi le-a prins între ale lui, astfel încât nu puteam scăpa. Probabil ar fi continuat toată ziua dacă Rikal n-ar fi început să miaune după mâncare și să sară peste pieptul lui, cerând să fie hrănit.
— Dă-i de mâncare lui Rikal!
De fiecare dată când buzele lui se desprindeau de ale mele, reușeam să spun câte o parte din propoziție. Dar Kamar nu mi-a dat drumul imediat. S-a aplecat peste mine, mi-a sărutat încet gâtul, având grijă să nu mă doară, apoi și-a lăsat toată greutatea peste mine, de parcă m-ar fi îmbrățișat cu întregul trup. Abia după aceea s-a ridicat puțin. Am ieșit repede de sub el, gâfâind, și m-am așezat pe marginea patului, cu mâinile pe piept.
— Nu pot să respir.
L-am certat fără prea multă convingere, dar știam că în dimineața următoare avea să fie la fel. S-a întâmplat de atâtea ori, încât a început să mi se pară inevitabil. Pe jumătate resemnat, m-am ridicat nesigur și m-am dus să pregătesc micul dejun. Cel puțin Kamar nu a mai avut niciun coșmar de când am început să dormim împreună, deși, înainte de culcare, mă strângea adesea atât de tare în brațe și îmi inspira mirosul până când simțeam că mă sufoc. Totuși, când îi vedeam trupul încordat relaxându-se odată cu expirația, disconfortul acelor momente mi se părea neînsemnat. Iar în dimineața aceea, văzând cât de mulțumit părea după un somn liniștit, aproape că i-am iertat toate neplăcerile de peste noapte, deşi memoria tot nu i-a revenit...
Nu știam dacă era bine sau nu că nu mai visa. Deocamdată urma să aștept. Oricum, nu puteam face altceva.
M-am grăbit să pregătesc masa. În timp ce mă mișcam prin încăpere, am auzit pisica mieunând furioasă în spatele meu. Când m-am întors, l-am văzut pe Rikal mişcându-se în timp ce Kamar îl ținea de ceafă.
— Nu-l mai necăji pe Rikal.
La vorbele mele, Kamar i-a dat drumul fără tragere de inimă. Rikal a aterizat zdravăn pe podea și a fugit direct la mine, mieunând după mâncare. L-am luat în brațe, iar când a ajuns pe umărul meu și-a zbârlit blana și a pufnit spre Kamar, care nu s-a sinchisit deloc și doar a căscat.
"De ce se urăsc atât de mult?” m-am întrebat în sinea mea, punând orezul la fiert și clipind des din cauza luminii dimineții, care mă ustura la ochi.
— Ce ai? Te dor ochii?
Kamar a venit în spatele meu și m-a întrebat. L-a luat cu grijă pe Rikal de pe umărul meu, apoi și-a petrecut imediat brațele în jurul taliei mele. M-am lăsat pe spate, rezemându-mă de pieptul lui, și i-am răspuns în timp ce își afunda nasul în părul meu.
— Doar că... e prea multă lumină.
— La atâta soare?
S-a încruntat. Vocea lui joasă s-a auzit deasupra capului meu.
— Nu te forțezi prea mult? Iar ai lucrat până târziu aseară.
N-aveam cum să-l contrazic. Era nevoie să-mi îndeplinesc norma pentru Ghurab chiar în ziua aceea. Am recunoscut:
— Și acum nu mai avem o cămilă de dat în schimb.
Pentru o clipă, Kamar n-a spus nimic. Simțindu-i tăcerea, am adăugat mai hotărât:
— Rikal nu se pune.
La vorbele mele, Kamar a ridicat din umeri.
— Oricum n-ar cumpăra nimeni un motan atât de amărât și arțăgos.
Rikal a mârâit la insultă. Eu am oftat și am mormăit:
— Nu înțeleg de ce vă urâți atât de mult.
— Tu ce crezi?
Kamar m-a întrebat, lipindu-și buzele de gâtul meu. Își ținea încă un braț în jurul taliei mele, iar cealaltă mână i-a alunecat între picioarele mele.
— Ah!
M-a cuprins din față, iar eu am tresărit. Când m-a tras mai bine la pieptul lui, călcâiele mi s-au desprins de podea și am rămas suspendat în brațele sale. Palma lui mare a început să mă frece repede prin haine. Căldura mi s-a adunat în trup, iar eu m-am sprijinit de brațul lui puternic, tremurând și respirând sacadat.
— Aah!
Mi-au scăpat sunete fără să le pot opri. Mintea mi s-a golit, iar trupul parcă mi-a luat foc. Respiram greu, în timp ce mâna lui Kamar se mișca tot mai repede. Palma lui fermă, frecându-mă peste pantaloni, m-a determinat să tremur. Curând, materialul s-a întins în față și s-a umezit. M-am abandonat cu totul atingerii lui, am închis ochii și am gemut.
— Mai repede... acolo...
Nici nu mai știam ce spuneam. Vorbele mele fără noimă l-au determinat să râdă încet, apoi și-a strecurat mâna în pantaloni.
— Ah!
Pantalonii largi de bumbac nu i-au stat în cale, iar mâna lui mare m-a cuprins direct, fără niciun strat de material între noi. M-a strâns ferm în palmă și lumea a început să se învârtă în jurul meu.
Tot trupul mi-a tremurat când am ajuns la orgasm. Ținându-mă cu un braț, Kamar a continuat să mă mângâie până când n-a mai rămas nimic, apoi m-a sărutat pe tâmplă.
— Acum e rândul meu, mi-a șoptit.
Înainte să apuc să răspund, și-a retras mâna, m-a prins de betelia pantalonilor și mi i-a tras în jos, împreună cu lenjeria, peste șolduri. Rămas gol, l-am simțit pătrunzându-mă din spate. Mă ținea încă într-un braț, iar cu cealaltă mână se sprijinea de perete.
— Yohan, strânge-mi coapsa mai tare. Așa.
L-am ascultat. L-am auzit expirând, apoi a început să se miște. Suspendat în brațul lui, îi vedeam sexul gros apărând și dispărând între fesele mele cu fiecare mișcare. Ritmul puternic îmi zguduia întregul trup. Picioarele abia mă mai țineau, iar pantalonii coborâți nu-mi permiteau să le desfac complet. Pe el însă nu părea să-l deranjeze. Continua să intre și să iasă, iar grosimea lui mă umplea complet fără niciun efort. Frecarea m-a determinat să vreau să-mi depărtez picioarele, dar pantalonii mă împiedicau.
— Ah... aah...
Mișcările lui puternice îmi smulgeau gemete fără voie. Cu o mână se sprijinea de perete, cu cealaltă mă ținea de talie, pătrunzându-mă într-un ritm dur. Respirația lui sacadată și numele meu — "Yohan, Yohan” — îi ieșeau printre buze. Un fior mi-a străbătut trupul și mi-am strâns coapsele.
Apoi l-am simțit ajungând la orgasm în spatele meu.
S-a eliberat în mine, iar câțiva stropi albi au ajuns și pe perete. L-am privit prin vederea încețoșată. S-a mai mișcat de câteva ori, până și-a golit complet trupul, lăsând urme albe pe tencuială. Eu am rămas fără putere, iar el m-a strâns aproape și m-a sărutat iar și iar.
— Serios, de ce te lipești tot timpul de mine?
I-am lovit ușor brațul. M-a usturat palma, dar l-am simțit râzând în timp ce mă strângea și mai tare. Am oftat fără să vreau. Și-a slăbit îmbrățișarea, însă nu mi-a dat drumul.
— Mi-aș dori să te pot purta peste tot cu mine.
Mi-a șoptit la ureche și m-a sărutat.
"De parcă nu eşti lipit deja destul de mine.” Dar nu mă deranja. De fapt, mi-aș fi dorit să putem rămâne mereu așa. Părul des de sub mine și greutatea trupului lui lipit de al meu îmi determinau inima să bată mai repede. Orice mișcare ar fi putut să-l excite din nou, iar gândul mă provoca deopotrivă să fiu curios și speriat. Amintindu-mi de degetele lui în mine, am tresărit. El a expirat, apoi m-a așezat încet jos. În sfârșit, picioarele mi-au atins podeaua și atunci mi-am dat seama care era cauza agitației: Rikal îl zgâria cu disperare pe Kamar pe picior, cerându-și micul dejun.
Am înghițit în sec și mi-am ridicat privirea spre Kamar, care părea să aștepte ceva. Am spus:
— Trebuie să-i dau de mâncare.
Kamar n-a spus nimic.