– Lașul!
Bliss și-a aruncat perna prin cameră.
Rămase gâfâind, cu umerii ridicându-se și coborând la fiecare respirație sacadată, însă furia nu i s-a domolit deloc. S-a dus cu pași apăsați până la perna căzută pe podea și începu s-o calce în picioare, descărcând tot ce nu a reușit să-i spună mai devreme.
– Te-am lăsat intenționat să-mi atingi coapsa! Și tot... tot ai avut tupeul să mă respingi?
A călcat perna ca un nebun până când, în cele din urmă, a obosit și s-a oprit. Nici atunci respirația nu i s-a liniștit.
Așa nu merge.
Nemaiputând suporta neliniștea care creștea în el, Bliss a început să se plimbe agitat prin cameră.
De ce era nenorocitul ăla atât de încăpățânat?
– Dacă dau ochii cu Tata și Tati așa, sunt mort!
A strigat spre ușa care făcea legătura către camera lui Cassian, apoi a început să-și roadă absent degetul mare, cufundându-se în gânduri.
Cum putea să fie atât de încăpățânat?
Dacă şi Cassian ar fi încercat să mă seducă, m-aș fi aruncat pe el atât de repede, că aș fi ajuns în lenjerie înainte să-și dea seama ce se întâmplă.
Nu cumva chiar nu mă vrea?
– Nu, e imposibil! Nenorocitul ăla mă iubește!
Bliss a devenit palid și și-a înfipt o mână în păr.
Chiar atunci, un gând rece și rațional i-a trecut prin minte.
Poate că să-ți placă de cineva și să vrei să faci sex cu el nu sunt același lucru.
Degetele i s-au relaxat încet.
A rămas nemișcat, cu o mână suspendată în aer, și a ajuns fără tragere de inimă la o concluzie.
Poate... mă place, dar pur și simplu nu vrea să facă sex cu mine...
– Atunci de ce?
A strigat din nou și a început să se plimbe prin cameră de două ori mai repede decât înainte.
Care era motivul?
De ce îl respingea nenorocitul ăla de fiecare dată?
Pentru că sunt prea tânăr?
Pentru că nu mă găsește atrăgător?
Dar m-a sărutat! Și ce sărut!
– Coapsele mele sunt uite-atât de mari.
Bliss și-a depărtat exagerat de mult mâinile, ca să arate cât de mari, și a privit în gol serios.
Care naiba e motivul?
Ai rămâne șocat dacă ai ști ce-mi trece prin minte.
– Ah.
Deodată, cuvintele lui Cassian i-au răsunat în minte și totul a început să capete sens.
Dacă stau bine să mă gândesc... ce voia, de fapt, să spună?
Asta probabil este cheia.
Imaginația lui.
Gânduri murdare.
Gânduri murdare... despre mine.
Bliss a mormăit gânditor.
Și-a încruntat sprâncenele și a început să se învârtă încet în cerc, gândindu-se cât putea de intens.
Apoi şi-a amintit ceva.
Dacă stau să mă gândesc... nenorocitul ăla chiar s-a numit singur pervers.
O posibilitate îngrozitoare i-a fulgerat prin minte.
Nu cumva vrea să mă bată?
Bliss a încremenit.
A tras brusc aer în piept.
A privit spre ușa dintre camere, cu fața albă ca varul.
Cassian a oftat.
Obosit, și-a aruncat nepăsător sacoul pe canapea.
Mintea lui era un haos total.
Nici măcar în perioadele în care insomnia și migrenele îl chinuiau cumplit nu-și amintea să fi fost vreodată atât de rău.
S-a lăsat greu pe un scaun și s-a cufundat în gânduri.
Desigur, toate acele gânduri se învârteau în jurul lui Bliss.
Ai idee cât de greu mă abțin, puştiule fără habar?
Fără să-și dea seama, și-a strâns pumnul atât de tare, încât i s-au albit articulațiile.
După ce a scrâșnit inconștient din dinți, și-a forțat maxilarul să se relaxeze și și-a turnat un pahar cu apă din carafa de pe masă.
Nici după ce a băut nu a reușit să se liniștească sau să-și pună ordine în gânduri.
A avut experiență?
Să fim serioși.
Chiar persoana care a tremurat de la un singur sărut încerca să-l convingă de asta?
Aceeași persoană care vorbise prostii despre "Bli-Blair"?
Ca de obicei, Cassian era convins că era doar o altă minciună.
Nu avea nicio îndoială.
Și totuși, un detaliu continua să-l macine.
Logodnicul chiar exista.
Imaginea lui Bliss îmbrățișând un alt bărbat chiar în fața lui îi răscolea din nou stomacul.
Nu păreau deloc distanți unul față de celălalt.
Iar dacă erau logodiți... era foarte posibil să fi avut deja o relație intimă.
Dar până cu doar câteva zile în urmă, Bliss era încă minor.
Gândul acesta îl împiedica să-și păstreze calmul.
În clipa în care și-l imagina pe nenorocitul ăla ciufulit întins în pat, cu Bliss în brațe, îi venea să dea buzna prin ușa dintre camere, să afle unde naiba era ticălosul și să-l oblige pe Bliss să-i spună tot.
La naiba.
Nenorocitul părea chiar mai bătrân decât mine.
Perversul ăla bolnav.
Neliniștea, furia și gelozia s-au amestecat până când abia mai reușea să gândească limpede.
Bliss probabil era manipulat de nenorocitul ăla.
Altfel, nu avea cum să se fi implicat de bunăvoie cu cineva mult mai în vârstă.
Lui Bliss îi plăcea să se creadă isteț, dar își făcea iluzii.
În realitate, nu era decât un puşti având capul în nori.
Stai puțin.
Oare Ashley Miller știa?
Nenorocitul ăla ciufulit n-ar fi îndrăznit niciodată să facă așa ceva pe la spatele lui Ashley Miller.
Ceea ce însemna... că Ashley Miller i-a dat voie.
Nu se poate.
O cută și mai adâncă i s-a format între sprâncene lui Cassian.
Știa cât de exagerat îl răsfăța Ashley Miller pe Bliss.
Dar poate că asta și situația de față erau două lucruri diferite.
Ashley Miller era politician.
Poate că aranjamentul îi aducea vreun avantaj politic.
Sau poate hotărâse pur și simplu că diferența de vârstă nu conta dacă oricum urmau să se căsătorească...
Nenorocitul.
Ashley Miller era rădăcina tuturor relelor.
Cassian și-a strâns și desfăcut pumnii de mai multe ori.
Dacă oamenii aceia s-ar fi aflat în fața lui chiar atunci, i-ar fi sugrumat.
Până și timpul pierdut ca să caute o armă i s-ar fi părut prea lung.
Cu cât se gândea mai mult, cu atât găsea mai multe motive să fie furios.
Și tot mai mulți oameni, în mintea lui, meritau să moară pe loc.
Calmează-te.
Adună-te, Cassian Strickland.
Poate că Ashley Miller nu știa nimic despre toate astea.
Părinții erau adesea ultimii care aflau ce făceau copiii lor.
Dacă era așa... atunci poate că motivul pentru care Bliss nu i-a spus lui Ashley Miller era tocmai logodnicul.
Ashley Miller nu avea niciun motiv să se opună lui Cassian.
Ce-i drept, Cassian era cu doisprezece ani mai în vârstă.
Era britanic.
Și Beta.
Niciunul dintre lucrurile astea nu erau alegerea lui.
Dar nu era nicio problemă.
Nenorocitul acela părea și mai bătrân decât el.
Iar faptul că era britanic nu reprezenta un obstacol. Cu un avion privat, Bliss își putea vizita familia oricând voia.
Ultimul aspect, însă, nu lăsa loc de discuții.
Poate că niciunul dintre celelalte nu conta cu adevărat.
Poate că logodnicul nu era decât o scuză convenabilă.
Adevărata problemă... era că şi Cassian era Beta.
Bliss insista că și el era Beta.
Dar Cassian a văzut cum s-a diferenţiat cu propriii ochi.
Faptul că nu lua inhibitoare și totuși nu avea niciun miros...
Poate că diferenţierea lui pur și simplu nu s-a încheiat încă.
Sau poate îl mințea pe Cassian.
Sau poate... era un Omega Extrem.
Un Omega Extrem își putea ascunde mirosul feromonilor după bunul plac, iar chiar și testele pentru al doilea gen îl identificau drept Beta.
Era perfect posibil ca cineva să-și ascundă adevăratul gen.
Dacă asta era situația, Ashley Miller nu i-ar fi permis niciodată lui Bliss să rămână cu un Beta.
Cei mai mulți Beta nu puteau face față persoanelor care aveau al doilea gen.
Relațiile născute într-un moment de pasiune se destrămau, de obicei, când realitatea îi ajungea din urmă.
Îmi pare rău, Cassian. Eu... nu mai pot continua.
Imaginându-și că Bliss s-ar despărți de el în lacrimi, Cassian a rămas multă vreme așezat în tăcere deplină, cu o expresie cumplit de sumbră.
De parcă aș renunța eu atât de ușor.
Bliss a pufnit și a început să apese pe ecranul telefonului.
Nici vorbă.
Sunt Bliss Miller.
Eu nu renunț niciodată!
După mai multe apeluri insistente, persoana de la celălalt capăt a cedat, în sfârșit, și a răspuns.
– Bliss, ce mai e de data asta?
Vocea epuizată a lui Larien s-a auzit din telefon.
Bliss a aruncat imediat bomba pe care o pregătise.
– Am nevoie de lecții speciale. Învață-mă tot ce spun și fac perverșii!
A urmat o tăcere lungă.
Larien a îndepărtat încet telefonul de la ureche, s-a uitat la numele apelantului, apoi l-a dus din nou la ureche.
– Cine ești? De unde ai numărul ăsta?
Tonul imprevizibil de formal l-a determinat pe Bliss să rămână cu privirea pierdută o clipă, după care a izbucnit.
– Ce tot spui, Larien? Sunt eu! Bliss!
Încruntată, Larien s-a uitat din nou la numele de pe ecran, apoi a răspuns precaut:
– Bliss... despre ce naiba vorbești așa, din senin?
Auzind că neîncrederea nu dispăruse din vocea ei, Bliss și-a înghițit enervarea și i-a rezumat totul cât de scurt a putut.
– Încerc să fac sex alături de Cassian, dar el nu vrea și spune că motivul e că e pervers. Așa că m-am hotărât că trebuie să studiez, iar tu pari să știi o grămadă despre lucrurile astea!